continuare din pagina 1

    Principalul rol al balastului este adaugarea unei greutati suplimentare unei nave lipsite de încarcatura, care în lipsa acestuia ar avea o instabilitate mare, mai ales în conditii meteorologice nefavorabile. Astfel are loc diminuarea stresului la care este supusa coca navei, precum si marirea manevrabilitatii si compensarea pierderii de greutate rezultata în urma consumului de combustibil, a apei potabile etc. În prezent, direct dependenta de tipul navei, cantitatea de balast lichid variaza între 0,2-0,3 la cargouri, pâna la 0,3-0,5 la petroliere (aproape jumatate din deplasamentul total).
   Sorburile tancurilor de balast sunt plasate sub linia de plutire. În functie de amplasarea rezervoarelor pe nava, încarcarea apei se poate face fie gravitational, fie cu ajutorul pompelor. Prizele de aductiune sunt protejate cu gratare pentru a împiedica aspirarea unor obiecte ce ar putea deteriora pompele(dar care nu pot opri trecerea unor organisme de dimensiuni mici, de regula sub 2 cm)*
      
      *au fost semnalate în unele cazuri chiar si pesti în interiorul tancurilor(Carlton & Geller). Organismele de dimensiuni mai mari au sanse ridicate de a fi distruse în momentul aspirarii apei.
Interiorul tancurilor de balast reprezinta un mediu complet diferit, de cele mai multe ori impropriu dezvoltarii organismelor marine. Conditiile dificile (absenta luminii, temperatura apei adesea mai ridicata decât cea a mediului exterior, hrana insuficienta) prezente în aceste rezervoare constituie un factor de selectie pentru vietuitoarele ajunse în interiorul lor, limitând sansele de supravietuire ale unor taxoni. Cu toate acestea, numeroase specii marine pot rezista în aceste conditii improprii (vezi tabelul).

   Este evident, analizând acest tabel, ca sansele unei specii exotice potential daunatoare de a se instala într-un nou ecosistem fara a fi observata sunt destul de mari, cu atât mai mult cu cât semnalarea este dependenta si de dimensiunile sale. Specii de ciliate, nematode sau alge planctonice se pot dezvolta în noile areale, în conditiile în care de cele mai multe ori lipsesc inventare complete ale speciilor native.
   Supravietuirea în ecosistemul receptor va fi influentata de o serie de variabile, atât privitoare la caracteristicile respectivelor specii*, cât si la cele ale mediului gazda.**

      *areal nativ extins, caracter euribiont, variabilitate genetica mare, strategie demografica de tip R, reproducere unisexuata sau vegetativa
      ** diversitate scazuta a speciilor native, conditii asemanatoare cu cele din mediul de origine, absenta speciilor locale similare morfologic sau ecologic cu specia invadatoare(existenta asa numitei "nise libere"), absenta pradatorilor si / sau parazitilor speciei invadatoare.


CONCEPTUL DE "NISA ECOLOGICA"
Termen relativ vechi în ecologie (1904), a carui semnificatie a variat pe masura schimbarii viziunii asupra sistemelor ecologice, în general semnificând unitatea de distributie a speciei, dependenta de resursele de hrana si de factorii abiotici. În anii '60 se vor impune trei definitii ale nisei ecologice, folosite si în prezent, desi în majoritatea cazurilor nu se specifica definitia aleasa.

a) Definitia lui Hutchinson
Este o generalizare a notiunii de "habitat" � privita aici ca "un domeniu de toleranta fata de principalii factori ai mediului" Acestia sunt reprezentati într-un spatiu geometric, în care fiecarui factor îi corespunde o dimensiune. În desenul de mai jos, de exemplu, este prezentata intersectia a doua nise definite prin trei factori (temperatura, pH, salinitate). Pe masura ce numarul de dimensiuni va creste, importanta spatiului comun al niselor va fi diminuata, pentru ca în final sa devina nula. De fapt, acest spatiu comun va fi anulat concomitent cu aparitia unui nou factor pentru care intervalele de toleranta nu se mai pot intersecta.*

      *în acest caz, principiul lui Gause conform caruia doua specii nu pot coexista în aceeasi nisa ecologica devine o tautologie: este suficienta cresterea numarului factorilor considerati pentru ca, mai devreme sau mai târziu, un factor X sa nu poata fi inclus în domeniul comun al celor doua nise.

b) Definitia lui Mac Arthur
Radical diferita de prima definitie; în acest caz nisa unei specii este "un nod în reteaua trofica", fiind strict definita de regimul alimentar al acesteia, la care se adauga numarul speciilor pradatoare.
Din nou este dificil de abordat principiul lui Gause deoarece este imposibil ca doua specii sa aiba exact acelasi regim alimentar sau aceiasi pradatori (doar, eventual, la nivel de indivizi).


 


pagina urmatoare
Delphi srl

Peach Systems srl

Sea Star Diving Service srl

FotoPro srl

3G International